După 20 de ani...

Nu mă refer la romanul de Alexandre Dumas, ci la ăia 20 de ani de care zicea Saul Bruckner. Poate vi-l mai amintiţi pe bătrânul evreu cu faţă de ştiucă care a fost nomenclaturist comunist, iar după Revoluţie a început să apară pe la TV ca apărător al democraţiei, ca lider al FSN şi, mai târziu, ca analist politic la ProTV. E mai cunoscut sub numele de Silviu Brucan şi a zis că “pentru a deprinde democraţia, românii vor avea nevoie de 20 de ani”. Fiind un neam de căcat, românii au deprins în ăştia 20 de ani fix pula, cele peste 1000 de persoane decedate în 1989 murind degeaba. Iată câteva chestii care demonstrează că au trecut ampulea 20 de ani:
-nu se ştie nici acum adevărul despre Revoluţie, iar pârnăile sunt goale, în loc să fie pline de idioţi care au tras în oameni în 1989;
-majoritatea românilor duc o viaţă de căcat, dar, nefiind un popor cu coaie, nu se răscoală şi se mulţumesc cu mărunţişuri gen pomeni electorale şi emisiuni de căcat la TV, dovediind că “Panem et circenses” e încă în actualitate;
-coeficientul mediu de inteligenţă a scăzut în ultimii 20 de ani, viitorul fiind şi mai sumbru fiindcă minorii de azi sunt tot mai atraşi de non-valori;
-ţiganii s-au emancipat, ei nemaifiind ţigani, ci rromi, ajungând totodată să fie promovaţi la greu de mass-media, manelele devenind muzica preferată a pulimii din ţara asta;
-Steaua şi Dinamo încă există;
-Iliescu duce o viaţă liniştită, e păzit de SPP-isti şi profită de onorurile unui fost şef de stat, în loc să fi murit de vreo 15 ani în ocnă cu o bilă de fier legată de picior, după 5 ani de muncă silnică, pe care o merita din plin pentru morţii din 1989 şi pentru mineriadele din anii ’90, care rămân cele mai de căcat faze din istoria modernă a unei ţări europene;
-presa română e din ce în ce mai penibilă şi mai aservită unora, “Scânteia” ajungând un model de neatârnare pe lângă ziarele de rahat de acum;
-mai există cozi;
-mai întâlneşti prin oraş bolşevici cu căciuli de astrahan, ochelari de securişti şi paltoane care put a naftalină de la 100 de metri;
-babele din faţa blocului au rămas la fel;
-românii le consideră vedete şi ascultă sfaturi la TV de la următoarele personaje: Fuego, văru’ Sandel, Nikita, Copilu’ Minune, Teo etc.;
-la alegerile desfăşurate fix la 20 de ani de la Revoluţie, gunoaiele din FSN au reuşit să adune marea majoritate a voturilor din primul tur, românii băgându-şi picioarele în morţii din 1989 şi trimimitand în turul 2 un fost marinar comunist şi un dobitoc FSN-ist fără personalitate;
-etc. (n-am loc să scriu toate motivele).

Muie românilor cretini şi respect celor decedaţi acum 20 de ani!

Ghidul alegătorului inteligent

Având în vedere că se apropie turul doi al alegerilor şi, insiprat de altcineva, m-am gândit şi eu să ofer tuturor celor indecişi şi interesaţi un mic ghid al alegătorului. Puşi în situaţia de alege între un clovn prostănac şi rârâit, cu faţă de tocilar nefutut şi un marinar chior cu maniere de ţigan care bate găozari de 10 ani în campanie, avem de ales între următoarele variante:
1. Se cumpără o cutie de chibrituri, se intră în cabina de vot, se aprinde un chibrit, se dă foc la buletin şi se introduce în urnă. Preţ: 10 bani.
2. Se cumpără o cutie de creioane colorate, se aruncă toate culorile în afară de portocaliu şi roşu, se intră în cabina de vot, se scot creioanele şi se scrie MU cu roşu şi IE cu portocaliu, cu fonturi cât mai mari (se pot intercala literele portocalii cu cele roşii) şi se introduce în urnă. Preţ: 3-4 lei
3. Se cumpără o cutie de laxative, se înghit toate pastilele, se aşteaptă până simţi că te poţi căca 10 kile, se intră în cabina de vot, se umple cabina cu alea 10 kile de căcat şi se foloseşte buletinul de vot pentru a te şterge la cur, după care se introduce în urnă. Preţ: 7 lei cutia de Stadalax
4. Se ia un pix, se intră in cabina de vot şi se desenează câte o pulă in fiecare din cele două căsuţe, se scrie “Luaţi pula” şi se introduce in urnă. Preţ: 1 leu

Aştept şi alte sugestii